English Romana
SONDAJ

Exista coruptie in retailul modern?

  • Da
  • Nu
  • Nu stiu
Ajax Loader

Voteaza daca vrei sa vezi rezultatele!

Topul datornicilor din retailul modern. Cum poti sa iti construiesti expansiunea pe banii furnizorilor

29/01/2018 16:23

In spatele cifrelor cosmetizate dinadins in asa fel incat sa contribuie pozitiv la imaginea marilor retaileri, se ascunde o realitate dezarmanta. Cu sau fara voia lor, anual, mii de producatori sau distribuitori sustin financiar expansiunea lanturilor internationale. Asistam la un cerc vicios care, aidoma unei centrifuge gigant, creste de la an la an, angrenand cu fiecare rotatie mereu alte si alte noi companii.

 

Un top al datornicilor din retailul modern, realizat pe baza datelor din bilantul contabil al anului 2016, lasa se se intrevada cifre incredibile. Datoriile marilor retaileri depaseau la data de 31 decembrie 2016 suma de 11,381 miliarde lei. Adica peste 2,68 miliarde euro. Practic, suma reprezinta peste 23% din vanzarile realizate in decursul intregului an 2016 in retailul modern si, atentie!, peste 1,62% din produsul intern brut al Romaniei la nivelul anului 2016.

Pe primul loc in topul datornicilor se situeaza germanii de la Kaufland cu datorii de peste 2,135 miliarde lei, urmati de Carrefour (peste 1,821 miliarde lei) si Auchan (peste 1,709 miliarde lei). La polul opus, printre lanturile de retail cu cele mai mici datorii, se regaseau Billa, cu 251 milioane lei si Cora, cu doar 330 milioane lei.

La nivelul canalelor de distributie, pe primul loc se afla formatul de hypermarket, cele peste 6 miliarde lei datorii inregistrate de cei cinci operatori activi reprezentand peste 53% din totalul sumelor datorate de retailul modern.

 

Raportat la cifra de afaceri neta, cel mai mare procent al datoriei (58,62%) exista la Supeco. Datele aici sunt insa nerelevante, retailerul fiind abia la inceputul existentei sale. In plus, in contul datoriei Supeco pot intra si restante interne catre firme ale Grupului Carrefour.

Mult mai ingrijoratoare este situatia de la Auchan. Datoriile au explodat dupa integrarea hypermarketurilor Real. In prezent retailerul face eforturi pentru diminuarea acestora, inclusiv prin controlul stocurilor de marfa din magazine (aici). Rezultatele intarzie sa apara, Auchan reusind in anul 2016 sa reduca suma totala a datoriilor sale cu doar 81 milioane lei. Este insa de asteptat ca suma sa revina pe crestere odata cu lansarea strategiei multiformat si demararea proiectelor de expansiune sub brandul MyAuchan.

O escaladare a datoriei intalnim si la Profi, principala cauza fiind aici expansiunea extrem de agresiva. Daca in 2006, datoriile Profi erau doar de 40 milioane lei, achizitia retelei de magazine de catre investitorii polonezi si accelerarea expansiunii a dus la o crestere exponentiala a acestora. In doar zece ani suma datoriilor Profi a crescut de 22 de ori (!), cele peste 880 milioane lei inregistrate in 2016 reprezentand un plus de peste 43% fata de anul anterior. Cum expansiunea a continuat intr-un ritm alert, in 2017 retailerul deschizand un numar record de magazine, nu este exclus sa asistam si la un record al sumelor datorate. Iar lucrurile sunt departe de a se incheia aici. Profi anunta in continuare un ritm de expansiune cel putin la fel de agresiv ca in anul precedent, fara sa pomeneasca nimic despre o eventuala reducere a termenelor sale de plata catre furnizori. Logica este simpla si tine in principal de profitul important obtinut prin finantarea expansiunii cu sumele atrase gratuit de la furnizori.    

Pe lunga lista a creditorilor nevazuti se afla institutii ale statului roman, furnizori de servicii si utilitati, multinationale cu cifre de miliarde de euro dar si companii mai mici, pentru care supravietuirea depinde si de viteza cu care se intorc banii din piata. Multe dintre acestea, ca sa reziste presiunii financiare, sunt nevoite sa apeleze la credite, platind lunar dobanzi bancare impovaratoare.

Pentru retaileri, folosirea banilor furnizorilor a devenit un adevarat sport national. In definitiv, este cea mai rapida si ieftina (!) sursa de finantare. Nu au nevoie de garantii bancare, nu au nevoie de cereri de creditare. Si nici nu ii costa nimic.

Nu de putine ori, economiile astfel realizate, fac diferenta dintre profit si pierdere. Sa luam de exemplu cazul Selgros. Retailerul a incheiat anul 2016 cu datorii de peste 509 milioane lei si cu un profit de 25,255 milioane lei. Sa presupunem ca cele 509 milioane lei nu ar fi fost datorii la furnizori ci, in totalitate, datorii bancare. La o dobanda medie de 6,5% anual, Selgros ar fi trebuit sa plateasca dobanzi bancare de peste 33 milioane lei, cu peste 8 milioane lei peste profitul sau net. In aceste conditii ar mai fi incheiat Selgros anul 2016 pe profit? Evident ca nu.

In aceleasi conditii de creditare, pentru cele peste 2,135 miliarde lei datorii, Kaufland ar fi trebuit sa plateasca in anul 2016 dobanzi bancare in suma de peste 138 milioane lei. Evident, la o astfel de suma si profitul net (de peste 653 milioane lei) al germanilor ar fi fost diminuat corespunzator.

 

Concluzie?

Cu cele peste 11,381 miliarde lei finantare gratuita atrasa de marile lanturi de retail in 2016, s-ar fi putut construi peste 225 hypermarketuri Kaufland, in pretul final intrand si valoarea terenurilor.

Paradoxal, desi prin modificarile aduse prin legea 150/2016 s-a creat cadrul legal pentru limitarea termenelor de plata, prevederile exista in continuare doar pe hartie. Desi efectele in amonte sunt greu de cuantificat este evident ca toate aceste sume pastrate la producatori s-ar putea transforma intr-un veritabil motor de crestere pentru economia nationala. Efecte benefice ar putea fi resimtite si la raft printr-o mai mare stabilitate a preturilor. Pentru ca in definitiv, la fiecare noua deschidere de magazin modern sustinuta financiar de producatori, o parte dintre costuri se transfera incet in pretul final al produselor.

ec. Florin Frasineanu

 

 

Nota brandprivat.ro – Sustinerea financiara pe care producatorii o acorda lanturilor internationale de retail este rezultatul unui acord de vointa, la baza fiecarei colaborari existand conditii comerciale agreate de ambele parti. Amploarea pe care a luat-o insa acest fenomen arata ca undeva se greseste, producatorii acceptand poate prea usor conditii care in timp pot avea efect de bumerang. Vom reveni insa pe larg asupra acestui subiect, in zilele urmatoare.

 

 

 


Toate actualitatile