English Romana
SONDAJ

Exista coruptie in retailul modern?

  • Da
  • Nu
  • Nu stiu
Ajax Loader

Voteaza daca vrei sa vezi rezultatele!

Topul datornicilor. Lanturile internationale de retail isi bazeaza cresterea si pe sumele atrase de la furnizori

01/10/2018 18:23

In spatele unor declaratii frumos ambalate si a unor cifre de fatada, expansiunea lanturilor internationale de retail seamana tot mai mult cu un castel de carti de joc, ridicat fragil pe seama (si munca) furnizorilor. Potrivit datelor inregistrate la Ministerul Finantelor Publice, marii retaileri au terminat anul 2017 cu datorii in suma de 14,034 miliarde lei, in crestere cu 23,31% fata de anul precedent. Transpusa in euro, suma se apropie usor de pragul celor 3 miliarde. E mult? E putin? Enorm am spune daca ne gandim ce cele peste 14 miliarde lei datorii reprezinta 25,77% din vanzarile inregistrate de retaileri in acelasi an. Procentul in sine este un mare semnal de alarma. Degeaba vor parlamentarii romani sa aiba o limita legala a termenului de plata. Imaginati-va doar ca pentru plata tuturor datoriilor sunt necesare peste 90 de zile de vanzari. Si asta in conditiile in care niciun lant de retail nu ar mai face alte datorii.

 

Cine sunt cei care ’’sustin’’ financiar expansiunea retailerilor internationali?

In general sumele atrase de retaileri provin de la companiile partenere si mai putin din restante catre bugetele locale sau bugetul de stat. Iar in categoria furnizori intra furnizori diversi, de la producatori agricoli, companii mici, multinationale si pana la furnizori de imobilizari sau furnizori de utilitati. Orice zi obtinuta in plus la termenul de plata conteaza, acesta fiind de cele mai multe ori negociat la sange. Explicatia este simpla, sumele astfel atrase fiind echivalentul unor credite bancare obtinute rapid si, ce este mai important, fara costuri. Un contract de creditare bancara impune o procedura mult mai stufoasa in timp ce sumele atrase de la furnizori pot fi obtinute fara prea multa bataie de cap. E suficient un simplu am uitat, dar va platim saptamana viitoare si gata, lucrurile s-au rezolvat. Ce furnizor indrazneste sa-si dea in judecata retailerul, stiind ca de acolo ii vin banii. Economiile astfel obtinute sunt relevante. Un calcul simplu, la dobanda de refinantare a bancii nationale, conduce spre 490 milioane lei, suma echivalata cu dobanzi bancare ’’salvate’’ anual de retaileri si trecuta practic in contul lor de profit. Iar daca retailul castiga, obtinand creditari de miliarde fara sa scoata din buzunar niciun sfant, de cealalta parte, la furnizori, sumele cantaresc greu. Pentru ca in final, furnizorii sunt cei care suporta din propriul lor buzunar aceasta expansiune furibunda. Asistam la un efect de centrifuga, viteza crescand cu fiecare factura de marfa sau utilitati amanata la plata. Retailerii castiga practic de doua ori pe seama furnizorilor. Odata prin vanzarea marfii, operatiune ce implica nu doar cote importante de marja ci si diferite conditii comerciale (celebrele taxe de raft). A doua oara castiga prin amanarea sumelor de plata, artificiu care le asigura un important fond de rulaj. Iar cand retailerii castiga, furnizorii pierd. Pentru multe companii – si nu ne referim aici la furnizorii de imobilizari – valoarea sumelor blocate in retail nu duce doar la incetinirea dezvoltarii dar poate inclina decisiv balanta profitabilitatii aruncand firma in insolventa sau chiar in faliment.

 

Care au fost rezultatele in 2016?

Potrivit datelor inregistrate la Ministerul Finantelor Publice, marii retaileri aveau la 31 decembrie 2016 datorii de peste 11,381 miliarde lei, peste 53% din suma fiind datoriile operatorilor de hypermarket. Intaiul retailer al tarii ocupa si primul loc in topul datornicilor, sumele blocate de Kaufland sarind peste pragul de doua miliarde lei (2,135 miliarde lei). Pe locul al doilea se situa Carrefour, cu datorii de peste 1,8 miliarde lei iar pe pozitia a treia, Auchan cu 1,709 miliarde lei. Practic, datoriile celor trei operatori de hypermarketuri reprezentau 49,78% din datoriile retailului modern.

Ce reprezentau aceste sume? Aplicand acelasi procent (3,5%) al dobanzii de referinta BNR, Kaufland obtinea un avantaj financiar de peste 74 milioane lei. Sunt bani pe care germanii i-au economisit, dar care au impovarat firmele partenere.

 

Ce s-a intamplat in 2017?

Pe fondul expansiunii agresive a retailerilor internationali este greu de crezut ca datoriile acestora vor disparea peste noapte. Nici la reducerea sumelor imobilizate nu ne putem gandi. Evolutia ultimilor ani ne-a demonstrat contrariul. Exista insa si cateva exceptii, Real si Metro fiind singurele companii care au actionat pentru reducerea datoriilor lor in cursul anului 2017.  

Vom face apel din nou la datele inregistrate la Ministerul Finantelor Publice. La 31 decembrie 2017, lanturile internationale de retail aveau datorii in suma de peste 14 miliarde lei (14.034.729.937 lei), in crestere cu 23,31% fata de anul precedent. In aceeasi perioada, cifra de afaceri la nivelul intregului retail modern a crescut cu doar 11,22% (de la 48,972 miliarde lei in 2016 la 54,464 miliarde lei in 2017). Prima observatie: datoriile au depasit in crestere cifra de afaceri.

Si in 2017 intaiul retailer al tarii isi pastreaza pozitia de lider in topul datornicilor, datoriile Kaufland crescand cu 14,80% (2,135 miliarde lei datorii in 2016; 2,451 miliarde lei datorii in 2017). Urmatoarele pozitii au insa o cu totul alta structura. Pe pozitia secunda apare in mod surprinzator Lidl, cu datorii totale de peste 2,116 miliarde lei, in crestere cu 47,70% fata de anul precedent. Impreuna, cele doua divizii ale Grupului Schwarz cumuleaza datorii de peste un miliard euro (4,567 miliarde lei). Suma este, ca sa facem haz de necaz, aproape egala cu profitul net cumulat al celor doua companii. Este inutil sa mai spunem ca prin folosirea acestor sume atrase gratuit, Kaufland si Lidl au obtinut in 2017 beneficii de peste 160 milioane lei.

Pe podium, in topul datornicilor, pe pozitia a treia, o alta surpriza: Profi, retailerul cu cea mai exploziva expansiune. Datoriile retelei administrate din umbra de un fond polonez de investitii au sarit brusc in 2017 la peste doua miliarde lei (!), cresterea fiind de 127,56%. In prezent, datoriile Profi reprezinta 42,46% din cifra sa de afaceri, nivelul de risc fiind unul extrem de ridicat (n.a. - Vom reveni pe larg asupra subiectului Profi, maine, 2 octombrie 2018).

 

Ce se poate face azi cu 14 miliarde lei?

Se pot gandi multe scenarii de la constructia de fabrici, magazine, scoli, s.a.m.d. Ne limitam insa la o cifra: cu 14 miliarde lei se poate plati salariul minim pe economie timp de un an pentru aproximativ 300.000 de angajati.

ec. Florin Frasineanu

 

 

Va recomandam sa cititi si:

Topul datornicilor din retailul modern. Cum poti sa iti construiesti expansiunea pe banii furnizorilor - 29/01/2018

 

 

 


Toate actualitatile