English Romana
SONDAJ

Exista coruptie in retailul modern?

  • Da
  • Nu
  • Nu stiu
Ajax Loader

Voteaza daca vrei sa vezi rezultatele!

Reducerea suprafetelor de vanzare influenteaza strategiile retailerilor

08/10/2012 07:18

Epoca de aur a hypermarketului pare sa fi apus definitiv. Preferintele consumatorului roman se indreapta incet dar sigur spre magazinele de proximitate si spre discounteri. O orientare care nu a ramas nesesizata de lanturile de retail. 

 

Intr-o incercare de contracarare a expansiunii discounterilor, lanturile de supermarketuri isi accelereaza si ele dezvoltarea. Formatele alese, bazate pe suprafete tot mai mici ale salilor de vanzare, se incadreaza in trendul actual al pietei. Solutia, pretabila marilor aglomerari urbane, le ofera acestora o mai mare flexibilitate in gestionarea costurilor. Pentru consumatorul grabit, aflat aproape mereu in criza de timp, micile magazine par sa fie optiunea perfecta. Aparent toata lumea pare multumita. Consumatorii economisesc timp iar retailerii isi consolideaza prezenta in piata. Cu ce pret insa?

 

Efectele reducerii suprafetelor de vanzare

Comunicatele lanturilor de retail, ce insotesc invariabil fiecare deschidere, indica pentru magazinele de proximitate o sortimentatie bazata pe cateva mii de articole. O oferta diversificata, ce poate ajunge si pana la 6,000 de produse. Nu mai avem asadar 40 - 50,000 de articole, precum in sortimentatia unui hypermarket. Pentru cumparatori insa, solutia este perfecta. Optiunile majoritatii se indreapta spre articole de stricta necesitate pentru ca, sa nu uitam, economia de timp este importanta. Aprovizionarea periodica se muta astfel spre marile magazine, ea facandu-se cel mai adesea la final de saptamana, pentru perioade mai mari de timp.

Teoretic, intr-un magazin de proximitate, este posibil sa inghesui 6,000 de produse pe o suprafata de 300 m². Implicatiile acestei oferte simplificate se transmit insa incet, in amonte spre furnizori. Selectia operata de retaileri are de cele mai multe ori in vedere articolele cele mai bine vandute. Spatiul limitat de raft le impune aceasta. In multe categorii nu vom mai regasi zeci de articole ci poate doar patru sau cinci. Este posibil ca multi producatori sa isi vada afectata sortimentatia listata. Printre efectele pe care le putem contabiliza la furnizori, mentionam:

Diminuarea sortimentatiei implica direct o crestere a costurilor logistice. Una este sa transporti la un magazin 10 articole si alta este sa faci o livrare doar pentru doua sau trei.

Reducerea cantitatilor comandate. Magazinele nu mai au spatii mari de depozitare. Pentru multe produse stocul se limiteaza doar la stocul de raft. Controlul stocurilor pare sa fie o solutie ideala pentru retaileri, nu insa si pentru furnizori care se vad astfel nevoiti sa livreze mai des, cantitati mai mici. Desigur, in ambele situatii enumerate exista si varianta livrarii pe depozitele centrale. O varianta ce implica la randul sau anumite bonusuri sau discounturi pe care furnizorul le acorda retailerului. Analiza lor si decizia finala apartine insa partilor implicate.

Imaginea la raft. Pentru unele companii, in special cele multinationale, imaginea brandului este uneori mai importanta decat vanzarea in sine. Un magazin mic ofera insa un spatiu limitat de expunere si implicit un numar redus de fete de raft.

Limitarea actiunilor de marketing. Anumite tipuri de promotii pentru unele categorii de produse, nu vor mai fi posibile in micile magazine. Motivele pot fi diverse: lipsa de spatiu, stoc insuficient, profil diferit de consumator, etc. Sunt elemente care pot influenta direct strategiile de marketing.

 

Disparitia articolelor de volum

Un magazin de proximitate, chiar si cu un spatiu de vanzare mic, nu poate elimina total din sortimentatia sa anumite articole de volum. Uleiul, faina sau zaharul, trebuie mentinute, fie ca sunt sub branduri de producator sau branduri private. Absenta spatiului, atat in sala de vanzare cat si in zona de depozitare, dar si numarul limitat de personal va influenta direct pretul de raft. Promotiile agresive pe astfel de articole, capabile sa dezvolte volume la nivel de paleti, vor disparea. Retailerul va opta inevitabil spre un prêt mai temperat, renuntand deliberat la realizarea unor volume. Efectele se vor resimti in cifrea de afaceri dar, partial pot fi compensate printr-un castig de marja. Nu insa si pentru producatori.

 

Sortimentatia, sub presiunea brandurilor private

Magazinele de proximitate inregistreaza o crestere a numarului de branduri private. Raportat la numarul total de articole, procentul acestora este net superior celui inregistrat in magazinele mari. E si normal daca stam sa ne gandim doar la avantajele pe care acestea le aduc retailerilor. Intalnim tot mai des categorii de produse, in special acolo unde gradul de inovatie este scazut, dominate de branduri private. Retailerii aleg astfel sa isi securizeze categoriile respective prin brand privat. Sortimentatia listata cuprinde de cele mai multe ori o paleta larga de produse, capabile sa satisfaca cele mai diverse cerinte. Am prezentat deja cazuri in care, oferta unui magazin acoperea patru segmente de pret. Ce sanse mai are un producator sa patrunda intr-o astfel de categorie cu proprile produse? Minime am spune noi. Eforturile ar trebui sa fie extrem de mari iar costurile pe masura. La final, rezultatul nu va garanta mentinerea articolului in sortimentatia active.

Pentru retaileri, cazurile semnalate mai sus, par sa isi gaseasca solutii in strategia de brand privat. Asistam incet la o crestere a importantei pe care brandurile mainstream, de generatia a II-a, o au in sortimentatia unor lanturi de retail. Numarul articolelor lor e in crestere, la fel si calitatea produselor. Raportul calitate/pret devine astfel un indicator obligatoriu, iar incadrarea lui in palierele corecte poate fi solutia de atragere si de mentinere a consumatorilor.

Florin Frasineanu

 

 

 

 


Toate actualitatile