English Romana
SONDAJ

Se va mai intoarce Daniel Cîrstea la carma Profi?

  • Da
  • Nu
  • Da, dar sub un alt actionariat
Ajax Loader

Voteaza daca vrei sa vezi rezultatele!

La Judecata de Apoi a buyerilor: Cata incredere mai putem avea in produsele comercializate de marile magazine?

05/06/2016 22:50

Produs cu continut de lapte concentrat cu zahar „Sguscionka s saharom” si grasimi vegetale. Denumirea, scrisa atat cu caractere latine cat si cu caractere chirilice, ascunde un articol listat recent in retailul modern, provenit tocmai din Federatia Rusa. O aparitie insolita in conditiile in care ne-am obisnuit – cel putin in aceasta sub-categorie a laptelui concentrat – sa vedem doar articole provenite din tarile Uniunii Europene. La prima vedere, eticheta cu caractere chirilice, aidoma modelului implementat de Mega Image pe laptele importat din Grecia sub brandul propriu AB pare sa fie un dezavantaj in influentarea deciziei de cumparare. Lay-out-ul stabilit de retailer pare insa sa vina in ajutorul produsului, inlesnind astfel consumatorului eventuale comparatii cu articole similare. A luat insa retailerul decizia corecta?

 

Intrebarea este perfect justificata avand in vedere mentiunile de pe ambalaj. Recomandarea producatorului (ZAO „Korenovskii molocino-conservnii combinat” din Krasnodar, Federatia Rusa) impune pastrarea produsului „la 0°C-10°C si umiditate relativa a aerului max.75%. Dupa deschiderea ambalajului a se pastra in frigider pana la 10 zile”. Cum intr-un hypermarket temperatura din sala de vanzare nu coboara niciodata pana la 10°C, prezenta la raft a produsului nu se justifica. Locul sau ar trebui sa fie in vitrina frigorifica, respectand astfel intervalul de temperatura de 0°C-10°C recomandat de producator. Mentinerea produsului in sala de vanzare, la temperaturi superioare celor recomandate de producator, ce se apropie sau trec frecvent de 20°C poate duce la deprecierea calitativa. Fiind vorba de un produs pe baza de lapte ambalat intr-o conserva metalica, alterarea acestuia poate avea consecinte grave asupra sanatatii consumatorilor.

Situatia de fata repune in discutie un subiect extrem de sensibil. Considerat de multi drept un filtru in calea produselor de o calitate indoielnica, retailul modern se dovedeste din nou penetrabil. Modul extrem de usor in care ajung astazi alimente contrafacute pe rafturile marilor magazine arata ca ceva nu functioneaza.

 

 

Unde s-a gresit in cazul de fata?

Prima – si cea mai mare greseala – este a buyerului. La prezentarea produsului acesta trebuia sa verifice datele inscrise pe ambalaj prin comparatie cu caietul de sarcini sau cu declaratia de conformitate din partea producatorului sau companiei importatoare. Ulterior, era necesar si avizul departamentului de calitate, existent la nivel de centrala, in cadrul fiecarui lant de retail. Aceste prime doua verigi trebuiau sa elimine din start orice neconformitate la nivel de produs. Functie de retailer, listarea unui produs nou trebuie sa treaca si prin filtrul departamentului de achizitii. Ulterior, impreuna cu departamentul category management, se stabilea amplasarea produsului la raft si numarul de fete alocate. In cazul de fata articolul trebuia sa fie plasat in mod obligatoriu in vitrina frigorifica. Nu a fost insa asa. Produsul a ajuns la raft, in sala de vanzare, fiind expus la temperaturi peste cele recomandate de producator. Patru mari filtre la nivel de retailer nu au functionat deloc.

Lista greselilor nu se opreste insa aici. Odata listat produsul ajunge in magazine. Vorbim de o retea de hypermarketuri, cu receptii atat la nivel central cat si la nivel de magazin. Peste tot exista receptioneri de marfa ce trebuie sa fie atenti la fiecare detaliu. Plus departamente de calitate sau angajati cu pregatire sanitar-veterinara. Odata ajuns in magazine, produsul trece prin mainile altor persoane, de la sef de raion si pana la lucratorul comercial care il aseaza la raft. Un calcul simplu ne arata ca de la listare si pana la plasarea la raft, cel putin 120-150 de angajati ai retailerului puteau sa sesizeze amplasarea gresita a produsului. Si totusi, nu s-a intamplat asa, semn ca retailul modern nu mai este atat de sigur pe cat parea.

 

Ce trebuie facut?

Mentinerea produsului la raft, peste temperaturile recomandate de producator, a afectat calitatea acestuia. Stocurile ar trebui retrase din magazine iar produsele distruse. Desigur, un comunicat din partea retailerului – in cazul de fata Carrefour Romania – ar fi un must. Consumatorii care au cumparat produsul trebuie avertizati iar cei ce doresc sa il restituie trebuie sa primeasca banii inapoi. Asa ar fi normal. Mai putem insa vorbi de normalitate cand produse contrafacute ajung pe rafturile marilor magazine si nimeni nu reactioneaza?

 

In loc de post-scriptum

Surprinzatoare si in acelasi timp duplicitara lipsa de reactie a companiei distribuitoare. Oare dupa listarea produsului nimeni din cadrul respectivei firme nu a mai fost interesat cum si unde a fost amplasat articolul in magazin?

ec. Florin Frasineanu

 

 

Nota brandprivat.ro – Desi au trecut aproape doua saptamani de cand brandprivat.ro a semnalat prezenta unor produse contrafacute pe rafturile hypermarketurilor Auchan, retailerul nu a reactionat. Nici vorba de vreun comunicat prin care consumatorii sa fie avertizati. Tacere deplina pe toate planurile. Cat despre scuze fata de cei inselati credem ca cerem prea mult.

 

 

Despre produse contrafacute ajunse pe rafturile marilor magazine puteti citi in urmatoarele articole:

La Judecata de Apoi a buyerilor: Five Continents continua sa produca retete contrafacute sub logo-ul „reteta consacrata” - 24/05/2016

La Judecata de Apoi a buyerilor: Retete consacrate sau produse contrafacute? - 09/05/2016 

La Judecata de Apoi a buyerilor: Raureni Zacusca picanta - 29/03/2016 

 

 

 


Toate actualitatile