English Romana
SONDAJ

Exista coruptie in retailul modern?

  • Da
  • Nu
  • Nu stiu
Ajax Loader

Voteaza daca vrei sa vezi rezultatele!

Eticheta curata mai curata decat Eticheta curata

25/06/2018 12:23

Daca cititi cu atentie comunicatele CrisTim, gasiti in ele de toate. Mai putin modestie. Iar noi romanii ar trebui sa fim mandri si recunoscatori ca economia de piata ne-a cadorisit cu un astfel de producator de mezeluri care iata, acum, reinventeaza roata.

Din spusele presedintelui companiei, lansarea Etichetei curate a fost un moment de cotitura in industria mezelurilor. Fals, cum nu se poate mai fals. Mezeluri curate au existat de cand lumea, taranul roman nestiind ce sunt aceia aditivi si coloranti chimici pana cand piata nu a fost acaparata de marile companii producatoare. Dar sa nu ne intoarcem prea mult in timp si sa ramanem strict la perioada ultimilor ani. Cand marketingul CrisTim arunca cu bani in stanga si dreapta, incercand sa umple tara cu panouri outdoor despre noua lor realizare, in piata existau zeci de produse curate. Si nu vom veni cu exemple din gospodariile taranesti ci ne vom opri strict la cateva produse sub branduri private. Din informatiile noastre si fara a incerca o clasificare in ordinea aparitiei lor, retete de mezeluri curate existau deja dezvoltate de Lidl sub brandul privat Camara noastra, Mega Image, sub brandul privat Gusturi romanesti sau Kaufland sub brandul privat K-Vreau din Romania.

Spre exemplu, reteta ciolanului presat, produs pentru Lidl de compania Goodies Meat Production din comuna Ceptura judetul Prahova contine doar ciolan de porc, sare si 0,5% condimente. Atat si nimic mai mult. Sa nu stie oare presedintele CrisTim toate acestea? Exclus! Iar faptul ca prima Eticheta curata nu a fost 100% curata, ne-o confirma chiar cei de la CrisTim. Sub presiunea comentariilor aparute pe retelele de socializare, compania a decis intr-un gest de marinimie, sa scoata caragenanul din carne. Asta desi aceeasi companie s-a chinuit luni de zile sa ne convinga cat de bun si folositor este chimicul caragenan in orice reteta de mezel care se respecta.

Lucrurile insa nu s-au oprit aici si cum era si normal, dupa ce-a de-a doua campanie Eticheta curata a urmat o a treia, CrisTim comunicand acum pe procentul de carne*. De ce era nevoie de inca o campanie? Aidoma discursurilor oamenilor politici, si noua campanie CrisTim este lipsita de continut. Comunicatul de presa si declaratiile presedintelui companiei sunt pline de cuvinte sforaitoare, adevarul fiind insa ocolit cu abilitate. Se vorbeste despre siguranta alimentara, calitate sau transparenta fara ca cineva sa-si ia inima in dinti si sa puna odata pentru totdeauna punctul pe „i”. Si ca sa intelegem cat de lipsita de continut si mai ales de transparenta este noua campanie CrisTim, ne-am oprit asupra a doua produse: un muschi file si un salam Sinaia.

Potrivit informatiilor de pe ambalaj, in reteta muschiului file intra fix 80% carne. Mai precis cotlet de porc. Si cum de la 80% si pana la 100% e cale lunga, cel de-al doilea ingredient este apa. De ce apa? Simplu: pentru un control asupra costurilor de productie. Producatorul isi pastreaza astfel un as in maneca cu ajutorul caruia poate controla oricand costurile de productie si implicit, profitabilitatea. Cata apa poate exista in reteta muschiului file? Ei bine, desi ni se vorbeste despre transparenta, procentul apei nu apare trecut pe ambalaj. Cel mai probabil acesta este undeva spre 16-17%. Cu alte cuvinte, in fiecare kilogram de muschi file, CrisTim injecteaza pana la 170g apa. La o tona de produs finit, avem aproape 170 litri apa pe care, bineinteles, ii platim la pret de muschi file. Si cum pretul acestui produs ajunge in magazine la aproape 50 lei kilogramul, va invitam sa calculati ce profit obtine CrisTim vanzandu-ne apa. Sa revenim insa la produs. Ce altceva mai gasim in reteta muschiului file? Ei bine, desi avem in fata un produs pe al carui ambalaj se lafaie Eticheta curata, in lista de ingrediente apar: dextroza, proteina animala, trifosfati cu rol de stabilizator, ascorbat de sodiu sau nitrit de sodiu. Va dati seama citind toate aceste ingrediente, cate campanii Eticheta curata mai pot aparea in anii urmatori?

Cel de-al produs este salamul Sinaia. Am ales acest exemplu deoarece reteta sa propune o cantitate mai mare de carne. Practic, potrivit supraetichetarii de pe ambalajul frontal, pentru 100g produs se folosesc 125g carne. Ce fel de carne? Ei bine, aici ne intoarcem la acel discurs politicianist, lipsit total de continut. Multa laudata transparenta de care vorbeste presedintele CrisTim se opreste insa la lista de ingrediente. Citind-o, simtim cum intram in ceata: carne de porc, carne de vita, slanina, sare, sirop de glucoza...stop! Niciun procent, niciun gramaj. Cata carne de porc si cata carne de vita? Intrebarea este perfect justificata deoarece in absenta procentelor gasim din nou, acea parghie ce ii permite producatorului un control asupra costurilor de productie. Daca la muschiul file era specificat clar cotletul de porc folosit ca materie prima, aici nu avem niciun indiciu. Carnea de porc are un pret, carnea de vita cu totul altul. Carnea de porc folosita este de pe piept, este pulpa de porc sau ceafa? Si slanina, in ce categorie intra? Pentru ca daca producatorul pune in acelasi cos carnea de porc, carnea de vita si slanina, denumindu-le pe toate „carne”, transparenta se transforma in ceva diabolic, putand fi asociata mai degraba cu o capcana la adresa consumatorilor. Sau cu o reclama mincinoasa cum le place celor de la ANPC sa eticheteze anumite produse. Nu putem incheia prezentarea salamului Sinaia fara sa nu remarcam continutul mare de sare (4,6g la 100g produs). Evident, si in cazul acestui produs este loc de mai bine. Se poate reduce continutul de sare, se pot elimina aditivii alimentari, se poate renunta la siropul de glucoza, se poate... Sa ne asteptam si aici la noi si noi campanii de comunicare, totul spre binele romanilor.

 

Daca dintr-o data nu te mai speli pe dinti doar dimineata ci iti mai aloci doua-trei minute si inainte de culcare, se cheama ca esti mai curat, nu? In ciuda sincopelor de comunicare, CrisTim nu a mintit atunci cand a vorbit pentru prima oara de o eticheta curata. Pentru ei, Eticheta curata era la acea vreme o eticheta curata. La fel si a doua. Ca nu exista nicio legatura cu realitatea si ca in piata exista produse mult mai curate decat cele etichetate de CrisTim drept curate, este o alta poveste. Acum ce vina are CrisTim ca Lidl, Mega Image sau Kaufland nu au comunicat pe produsele lor si nu s-au gandit sa le aplice pe ambalaje o supra eticheta. Curata! Abordarea celor de la CrisTim este mai mult o mostra de ipocrizie. Cu toate acestea, CrisTim nu a incalcat legea ci doar s-a folosit abil de carentele existente in cadrul legislativ actual care lasa etichetarea negativa la bunul plac al companiilor producatoare. La fel ca majoritatea producatorilor romani, CrisTim nu are inters sa isi educe consumatorii si nici sa ii invete cum sa citeasca o eticheta. In definitv, daca totul ar fi transparent, din ce s-ar mai face profit?

Si totusi, in ciuda lipsei de reactie din partea colegilor de breasla care s-au facut ca nu vad capcanele din spatele Etichetei curate, campaniile CrisTim au produs totusi efecte in randul producatorilor romani. In ultimele luni au aparut tot mai multe produse care afiseaza supra etichetari sau comunica pe calitatea produselor. Teoretic, un lucru bun. In realitate insa, abundenta de informatii si mai ales absenta unui mesaj coerent nu face decat sa amplifice confuzia generala, consumatorul fiind si mai derutat.

 

In loc de concluzie

In anul centenarului, ne-am dori sa putem da timpul inapoi, intr-o calatorie imaginara. Sa ne intoarcem in acea perioada a istoriei noastre milenare cand regulile productiei nu erau stabilite prin cabinete ministeriale ci de celebrele bresle. Regulile emise de acestea, valabile pe intreg teritoriul Tarilor Romane, erau mai mult decat litera de lege pentru toti membri. Si vai de cel care incercau sa triseze sau sa isi insele clientii.

ec. Florin Frasineanu

 

Nota brandprivat.ro – Noua campanie CrisTim vine cu o comunicare pe procentul de carne din reteta produsului finit. Doua precizari:

CrisTim nu este primul producator care comunica acest detaliu aparent minor. Campanii similare au fost dezvoltate de Caroli, Ifantis sau H&E Reinert. Ba chiar si retailerii au comunicat acest detaliu pe propriile branduri (ex. Lidl).

Potrivit comunicatului CrisTim, afisarea procentului de carne se face la peste 80 de produse CrisTim. 80 de produse din cate? Este un alt mic detaliu care lipseste din imensul puzzle, numit de CrisTim transparenta.


 

Update 26.06.2018 – Nutriscore E pentru salamul Sinaia, produsul fiind depunctat pentru cantitatea mare de grasimi, acizi grasi saturati si sare. Practic, salamul Sinaia are o cantitate de acizi grasi saturati de aproape 6 (sase!) ori mai mare decat muschiul file, ceea ce contureaza scenariul unei retete cu multa slanina. Nu este asadar exclus ca cele 125g carne semnalizate pe ambalajul frontal sa fie in realitate un mix pe baza de carne de porc, carne de vita si slanina, ultimul ingredient avand o cantitate suspect de mare.

Muschiul file obtine un punctaj Nutriscore D, produsul fiind depunctat pentru cantitatea mare de sare.

 


Toate actualitatile