English Romana
SONDAJ

Se va mai intoarce Daniel Cîrstea la carma Profi?

  • Da
  • Nu
  • Da, dar sub un alt actionariat
Ajax Loader

Voteaza daca vrei sa vezi rezultatele!

De ce se teme ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale de branduri?

28/07/2017 08:33

Dupa ce in urma cu doua saptamani, reprezentantii M.A.D.R. aratau cu degetul spre Lidl, Kaufland si Mega Image, lasand practic la o parte orice prezumtie de nevinovatie, ministrul Agriculturii o intoarce ca la Ploiesti, declarand sus si tare ca nu va face public „numele niciunui producator sau comerciant implicat in aceasta analiza”. O abordare hilara, desprinsa parca din schitele lui Caragiale.

 

De unde aceasta schimbare radicala?

Ca sa intelegem cum stau lucrurile, trebuie sa dam timpul inapoi. Mai precis pana in 10 iulie 2017, data la care M.A.D.R., printr-un comunicat de presa, facea urmatoarea afirmatie: „în perioada 19 - 26 iunie 2017”, o echipa „formata din specialisti din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ai Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor s-a deplasat la Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) si Bruxelles (Belgia)”.

„Delegatia României a prelevat produse alimentare din magazinele care au fost selectate în functie prezenta lor în statele mai sus mentionate si în România, precum si de produsele identice care se regasesc pe rafturile magazinelor din tarile vizate: LIDL – Germania si Olanda; KAUFLAND – Germania; Belgia – DELHAIZE (Mega Image –România)”.

Inca de la acea vreme, comunicatul M.A.D.R. ridica mai multe semne de intrebare, alegerea celor trei retaileri nefiind justificata cu argumente solide. De ce sa mergi in Germania doar pentru Kaufland si Lidl cand poti sa intri la fel de bine intr-un magazin Selgros, Metro ori Penny Market? Sau sa bati mii de kilometri pana in Belgia, doar pentru magazinele Delhaize (Mega Image) cand acolo exista si Cora, si Lidl, si Metro dar si Carrefour. Intrebari la care oficialii M.A.D.R. nu au oferit explicatii dar care conduceau inevitabil spre un prim scenariu ce viza direct brandurile private ale celor trei retaileri. Adica brandurile Lidl, Kaufland si Mega Image. Cand vrei sa verifici standardele duble pentru brandurile de producator, nu selectezi lanturile de magazine ci produsele in sine. Pentru ca un produs sub brand de producator, fabricat special pentru Germania, va avea aceeasi calitate pe tot cuprinsul Germaniei, fie ca il cumperi din Aldi, Netto, Spar, Lidl, Metro sau Kaufland. Lucrurile se schimba insa radical atunci cand tintesti cu adevarat doar spre brandurile private. Pentru ca doar acestea pot fi gasite numai in „LIDL – Germania si Olanda; KAUFLAND – Germania; Belgia – DELHAIZE (Mega Image –România)”.

Intoarsa pe plaiuri mioritice, echipa „formata din specialisti din cadrul Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ai Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si ai Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor s-a deplasat la Maastricht (Olanda), Aachen (Germania) si Bruxelles (Belgia)” a purces la analiza mostrelor achizitionate din cele trei tari vest-europene, urmand ca rezultatele sa fie aduse ulterior la cunostiinta opiniei publice. Ceea ce s-a si intamplat. Doar ca in loc de branduri si nume de producatori sau comercianti, reprezentantii M.A.D.R. au pus la dispozitia presei o simpla lista cu produse si valorile energetice ale acestora.

Schimbarea radicala de atitudine a echipei M.A.D.R. poate fi pusa pe seama mai multor factori:

  • Presiune din partea producatorilor si/sau retailerilor
  • Presiune externa
  • Absenta unor date cu adevarat relevante
  • Lipsa unor dovezi clare privind pastrarea circuitului de frig pentru mostre din momentul achizitionarii si pana la predarea lor catre Institutul de Igiena si Sanatate Publica Veterinara Bucuresti, apartinand ANSVSA

Daca diferentele calitative ar fi fost cu adevarat relevante, iar circuitul de frig putea fi demonstrat minut cu minut, ministrul agriculturii nu avea de ce sa se teama.

Frica de branduri a fost insa atat de mare, incat in informarea de presa oficialii din M.A.D.R. nu sufla nicio vorba despre cele 9 produse gasite in final cu nereguli. Ele apar insa intr-o anexa la documentul oficial, anexa facuta publica de agentia Mediafax (foto).

Foto: Mediafax

 

Care sunt produsele cu diferente gasite in urma studiului comparativ?

La prima vedere, anexa intocmita de oficialii M.A.D.R. pare o simpla lista cu denumiri de produse si valori energetice. Chiar daca nu apare trecut niciun brand, informatiile sunt suficiente. E ca si cum ai trasa o linie dreapta intre doua puncte date. Sa le luam insa pe rand.

Primul produs mentionat ca fiind neconform, cu o valoare energetica mai mica in Romania decat in Germania este parizerul. Ca sa aflam despre ce produs este vorba nu trebuie decat sa aruncam o privire in sortimentatia romaneasca a celor trei retaileri (Lidl, Kaufland si Mega Image) si sa cautam un parizer de porc, produs in Germania. Nimic mai simplu. Mega Image nu are listat decat parizer romanesc. La Lidl, exista mai multe sortimente sub brandurile private Baroni si Dulano. Parizerul Baroni iese din ecuatie, toate cele patru retete fiind produse in Romania. Ramane parizerul Dulano, singurul produs in Germania. Aceeasi situatie si la Kaufland unde, pe langa cateva retete de parizer produse de companii romanesti exista un singur articol provenit din Germania, sub brandul privat KClassic. Asadar parizerul Dulano sau parizerul KClassic? Raspunsul il aflam tot din lista M.A.D.R. Pe langa originea germana, parizerul incriminat trebuie sa aiba pe lista valorilor nutritionale fix 279kcal/100g. Ei bine, singurul articol care indeplineste simultan aceste doua criterii este parizerul de porc sub brandul KClassic, produs in Germania numai pentru magazinele Kaufland din Romania.

 

La pozitia a doua, anexa M.A.D.R. arata cu degetul spre carnatii pentru gratar, valorile energetice gasite la mostra recoltata din Romania fiind inferioare celor identificate in mostra provenita din Germania. Lucrurile sunt insa mult mai simple. Sintagma „carnati pentru gratar” defineste o reteta suta la suta germana. Si Kaufland si Lidl au listat aici fiecare cate un articol sub branduri private. Lidl sub brandul Dulano* iar Kaufland sub acelasi brand KClassic.

 

*Dulano Carnati de gratar, 540g este un articol produs in Germania de compania H&E Reinert, companie ce are deschisa o unitate de productie si in Romania, in zona Brasov.

Articolele seamana ca doua picaturi de apa, avand acelasi gramaj (540g) si aproximativ aceleasi ingrediente. Folosim din nou al doilea indiciu oferit de M.A.D.R. si cautam produsul care are fix 280kcal/100g. Carnatii pentru gratar Dulano au 277kcal/100g in timp ce produsul KClassic are 280kcal/100g. Cel de-al doilea produs gasit cu diferente in urma analizelor de laborator este asadar KClassic Carnati pentru gratar 540g.

 

Ramanem in sfera mezelurilor si sarim direct la pozitia 5 din anexa M.A.D.R. unde gasim bacon cuburi, articol ce trebuie sa provina obligatoriu din Belgia. Aici trebuie facuta o precizare. Bacon cuburi este oarecum un produs de nisa, lanturile care au listate astfel de articole limitandu-se la unu, maxim doua produse, invariabil sub branduri private. Kaufland nu are listat niciun produs. Exista in schimb un articol la Lidl, ambalat la caserola 2x125g si un altul la Mega Image. Pozitionarea produsului Lidl sub brandul privat Dulano il scoate insa automat din calcul, Dulano fiind un brand privat sub care se regasesc doar produse provenite din Germania.

Nu ne mai ramane decat un singur articol si anume cel dezvoltat de Mega Image, in Belgia, sub brandul sau privat 365. Produsul exista in sortimentatia retailerului inca din anul 2012, in timp suferind mai multe schimbari de ambalaj, fara ca reteta sa sufere modificari. Varianta actuala, destinata exclusiv magazinelor Mega Image, indeplineste, pe langa originea belgiana si criteriul numarului de calorii din tabelul M.A.D.R.: fix 233kcal/100g.

 

Avem asadar trei produse din cele noua suspectate de M.A.D.R. de dublu standard:

  • KClassic Parizer de porc, 200g 
  • KClassic Carnati pentru gratar, 540g
  • 365 Bacon afumat cuburi, 250g

Toate sunt sub branduri private ceea ce confirma scenariul pe care l-am avansat initial, potrivit caruia, studiul intreprins de M.A.D.R. a vizat brandurile private ale celor trei retaileri. Premeditare? Posibil. De aici poate si o parte din retinerea M.A.D.R. de a comunica brandurile si comerciantii.

 

Declaratie

Cu doar cateva zile inaintea publicarii datelor oficiale, aparent fara nicio legatura, Mediafax a preluat o declaratie facuta de Valer Hancas, director de comunicare al Kaufland Romania. Citam: „Calitatea marcilor proprii este absolut identica in toate cele sapte tari in care Kaufland este prezent in Europa”. Sa fi aflat oare cei de la Kaufland ca sunt in vizorul analizei M.A.D.R. sau e vorba doar de o simpla coincidenta? Posibil. In retail insa nu exista coincidente!

 

Ce nu spune M.A.D.R.?

Intregul studiu derulat de M.A.D.R. nu s-a facut pe gratis. Deplasarea echipei de experti in cele trei tari vest-europene a insemnat cheltuieli de transport si cazare plus diurna aferenta. Nici costul cu transportul mostrelor nu poate fi neglijat dat fiind ca vorbim de mentinerea unui circuit de frig cateva zile pe distante de mii de kilometri. S-a platit si pentru mostrele achizitionate din magazine (Aici chiar se puteau trage concluzii interesante, legate si de preturile de vanzare). Nu in ultimul rand, analizele de laborator. Pentru ca nu sunt deloc ieftine. Vorbim de sume ce pot urca la mii de euro, functie de complexitatea fiecarei analize in parte. Ca buni contribuabili, ne asteptam sa fim noi cei care platim nota de plata. O minima transparenta ar fi insa necesara.

 

Concluzii

Nu punem la indoiala pregatirea profesionala a expertilor implicati in acest studiu ci cunostintele lor in materie de branduri private. KClassic si 365 sunt doua branduri umbrela, ce acopera aproape tot portofoliul de brand privat al celor doi retaileri. Prin definitie, brandul privat apartine retailerului, acesta fiind cel care stabileste caietul de sarcini si standardul de produs, functie de diferite criterii precum profilul clientului, piata, putere de cumparare, traditii locale, concurenta, etc. Includerea unor branduri private, intr-o analiza a standardelor duble este o greseala. Si asta deoarece brandurile private sunt guvernate in primul rand de flexibilitate. Viteza de reactie a retailerilor o intrece pe cea a companiilor multinationale. Stabilirea unui cadru legislativ special, asa cum recomanda premierul in sedinta de guvern desfasurata ieri, 27 iulie, nu va lovi in brandurile private ci, mai ales, in brandurile de producator.

Modul in care s-a derulat aceasta actiune ridica un mare semn de intrebare, cu atat mai mult cu cat se intrevede si un dram de premeditare din partea unor institutii respectabile ale Statului Roman.

S-a gresit si pe partea de comunicare. Interpretarea rezultatelor a fost lasata la latitudinea mass-media, fara ca cineva sa puna punctul pe „i”. Romanii trebuie sa fie constienti ca standardele duble sunt de ani buni parte din viata lor, iar pentru anumite categorii de produse – ca sa ramanem in sfera FMCG – chiar nu se mai poate fara ele. De ce? Preluand un cunoscut slogan Mobexpert am spune doar atat: „Suntem cu totii diferiti. Din fericire.”

 

In loc de post scriptum

Inainte de a incheia, o problema de weekend pentru toti cei implicati in acest studiu si nu numai.

Pilos vs. Pilos.

Acelasi ambalaj. Acelasi producator bulgar. Acelasi cod de bare. Si, ce este mai important, aceeasi reteta, comercializata ca produs prim pret in Romania si premium in Bulgaria. Cu alte cuvinte, ceea ce noua romanilor ni se prezinta ca un produs ieftin este vandut bulgarilor drept premium. Avem sau nu un standard dublu?

ec. Florin Frasineanu

 

 

Va recomandam sa cititi si:

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale impotriva Kaufland, Lidl si Mega Image - 13/07/2017

FrieslandCampina, intr-o strategie dublu standard pe cascavalul Gouda - 26/06/2017 

 


Toate actualitatile