English Romana
SONDAJ

Se va mai intoarce Daniel Cîrstea la carma Profi?

  • Da
  • Nu
  • Da, dar sub un alt actionariat
Ajax Loader

Voteaza daca vrei sa vezi rezultatele!

Catalin Scarlat, Clic Market: „Pentru un comerciant traditional, brandurile private pot fi o amenintare." 

08/04/2013 08:45

Pentru multi bucuresteni brandul Clic a devenit o prezenta familiara in peisajul de retail al capitalei. Zilnic, mii de clienti trec pragul celor cinci magazine de proximitate sau servesc masa in unitatea proprie de alimentatie publica. Pe o piata sufocata de brandurile internationale, aflate intr-o continua expansiune, prezenta unui brand local aduce o pata de culoare, cu atat mai mult cu cat Bucurestiul nu este o piata usoara. Ce strategie trebuie sa adopte un comerciant local pentru a reusi in astfel de conditii? O intrebare la care am incercat sa gasim raspuns intr-o discutie cu Catalin Scarlat, Managerul General al retelei de minimarketuri Clic.

 

Imi spuneati ca aveti la baza o facultate pe cu totul alt profil. Cum si de unde ideea aceasta cu comertul?

Am ajuns in Bucuresti in 1999 hotarat sa devin antrenor de lupte greco romane. Viata la facultate nu e usoara si pentru a ma intretine m-am angajat in vanzari. Am pornit de jos, initial ca merchendiser, apoi agent de vanzari, supervisor si ASM pentru Bucuresti si judetele Munteniei. In 2004, la terminarea Academiei de Educatie Fizica si Sport am decis sa schimb profesia de antrenor cu cea de comerciant. Atunci am infiintat firma si am deschis primul magazin.

De unde Clic Market?

Acum cand se vorbeste tot mai mult de comertul on-line, numele poate crea o trimitere catre acesta. In 2004 insa nici nu ne gandeam la asa ceva. A fost pur si simplu o asociere fericita de initiale de la numele noastre (al meu si al sotiei) si ale nasilor nostri.

In 2004 ati deschis primul magazin.

Da. Totul a pornit de la o stare de fapt. Primaria capitalei urma sa demoleze toate chioscurile legale si ilegale din Bucuresti. Aveam atunci un mic chiosc ce functiona din 2000. Am intuit ca vom ajunge in situatia de mai sus si ne-am gandit ca este bine sa plecam de pe domeniul public. In aceeasi zona in care aveam chioscul am cautat  un magazin si l-am gasit in Cuza voda 56 (aici). A fost prima noastra unitate. Un an mai tarziu deschideam al doilea magazin in strada Bucur la numarul 18, in zona pasajului Marasesti (aici). A urmat Camil Ressu, numarul 12 (aici), in 2008, apoi cel din parcul de birouri METAV, in 2009 (aici). Anul trecut am deschis un magazin, tot in Camil Ressu, dar la numarul 66 (aici).

Cum se simte criza economica in traditional?

Greu, poate mai greu decat in marile magazine. Nu este usor, iar pentru noi, situatia economica e amplificata de concurenta. Am reusit, cred eu sa trecem peste ce a fost mai greu. Timp de trei ani nu ne-am extins ci am cautat sa consolidam ceea ce aveam. Am reusit sa ne crestem cifra de afaceri si chiar sa realizam profit. Anul trecut am incheiat cu vanzari de peste 5 milioane lei dar cu un profit in scadere. Sunt insa extrem de bucuros ca in toti acesti ani nu am facut reduceri de personal ci din contra am angajat.

Ce inseamna pentru un comerciant traditional formatul de proximitate pe o piata ca a Bucurestiului?

Sunt comercianti in Bucuresti pe care putem sa-i numim norocosi, pentru ca detin spatii unde nu sunt  amenintati deocamdata de marile lanturi. Asta pentru ca in zonele respective nu exista spatii disponibile. Cei care rezista si incearca sa faca din pravalia lor un magazin familiar, in care de ani vecinul cumpara produse de calitate vor mai rezista. Depinde insa si de forma juridica a spatiului. Daca spatiul este inchiriat, iar majoritatea detin astfel de spatii, vorbim deja de supravietuire. In astfel de situatii ca sa rezisti te vezi fortat sa renunti la investitii. Greseala pe care multi comercianti o fac cred ca este legata in primul rand de aprovizionare. De obicei cand concurenta este prezenta in zona si ameninta cu promotii, traditionalul  incearca sa stranga cat mai multe lichiditati pentru zile negre, lasand astfel magazinul fara abundenta de alta data cu care erau obisnuiti clientii.

Proximitatea revine in prim plan si in special intr-un oras aglomerat precum Bucurestiul. Omul este mereu in criza de timp si fiecare minut salvat conteaza.

Formatul de proximitate este si va ramane in preferintele consumatorilor activi. Se schimba putin lucrurile de ceva vreme iar criza financiara obliga consumatorii activi sa-si modifice obiceiurile.

Cine cumpara azi de la un traditional?

Ce am observat noi: in primul rand avem tot mai multi pensionari care fac aprovizionarea pentru cei de acasa. Ei sunt cei care se ocupa acum de bugetul familiei. Gen „mama pana vin de la serviciu sa ne faci cutare fel de mancare. Ai aici bani". Din momentul asta nu mai conteaza din ce face mama mancare, sigur este buna. Mama va merge la cumparaturi la piata apoi se intoarce la magazinul din coltul blocului de unde cumpara ce este mai greu de transportat.

In general cei care ne sunt clienti locuiesc in zona. Sunt insa si locatii unde clientii provin din fluxul pietonal sau au biroul in zona. Trei dintre magazinele CLIC  sunt in zone de birouri si numai doua in zone intens circulate si locuite. 

Ce anume se cumpara?

Se cumpara in general produse autohtone dar branduri internationale. Produse pe care nu le gasesc la concurenta dar si mezeluri si produse din carne, pe care le prefera feliate la o anume dimensiune. Raionul de mezeluri face deocamdata o diferenta intre traditional si magazinele concurente din marile lanturi.

Exista varfuri de vanzari la nivel de zi si de saptamana?

In functie de zona in care este amplasat magazinul putem vorbi de varfuri. Un magazin situat in zona birourilor va avea varfuri in prima parte a zilei, in aceasta situatie finalul de saptamana este foarte slab. De exemplu la noi, magazinul din parcuri de birouri METAV este inchis in weekend.

Daca este vorba de un magazin traditional, fluxul va fi in prima si ultima parte a saptamanii. In cazul acesta pot exista fluctuatii serioase catre sfarsitul saptamanii care tin direct de perioada in care se incaseaza pensiile si salariile.

Vremea si anotimpul este un alt factor care influenteaza. Primavara, daca sfarsitul de saptamana este insorit, vor pleca la un gratar la iarba verde, la tara sau la prieteni. Iar un weekend frumos inseamna vanzari. Vara se pleaca in general spre mare. Apare un varf de vanzari la plecare, de regula vineri seara si un altul duminica seara, cand lumea revine in capitala. Datorita acestui lucru ar fi de preferat sa putem avea magazinele NON STOP, asta ar face din nou o diferentiere. Ma gandesc ca multi din cei activi la sfarsitul saptamanii ies in diverse locuri, cluburi, petreceri. Cand se retrag apar diverse nevoi imediate. Gen ,,nu avem apa acasa, mai vreau o bere, vreau o ciocolata". Este momentul cand clientul se relaxeaza iar bugetul familiei conteaza mai putin.  

Se ruleaza doar produse de volum sau se cauta si produse de nisa?

Produsele de volum se ruleaza, conditia este ca pretul sa fie corect. Suntem insa obligati sa avem produse de nisa, nu putem exista fara,  sunt cele care ne fac sa fim altfel, sunt cele care genereaza profit. Se dezvolta de ceva vreme un alt tip de consumator, mult mai atent la ceea ce mananca. In plus scandalurile alimentare nu fac decat sa ingrijoreze consumatorul. Cred ca traditionalul va trebui sa puna pret tot mai mult pe produse de tip Bio. Nu este insa usor. Este greu sa gasesti distribuitori sau producatori care sa si certifice produsele. Este greu sa ai o masa critica de clienti care sa-si doreasca asemenea produse. In plus, daca magazinul este intr-o zona in care nivelul de trai este scazut atunci este aproape imposibil. Pana la urma va trebui incercat pentru ca in definitiv o astfel de categorie poate face o diferentiere.

Magazinele Mic.ro au avut in sortimentatia lor si produse Bio. A fost un precedent pentru formatul de proximitate.  

Pentru noi a fost o tema de gandire, mai ales ca am avut un astfel de magazin in vecinatate, la una dintre locatii. La inceput, cand au avut produse Bio, le urmaream stocul la raft. Era rulaj. Nu mare, dar suficient.

Este consumatorul atent la pret?

Inainte consumatorul activ folosea masina ca sa mearga la hypermaket, umplea cosul cu lucruri uneori inutile, puteau fi facute cumparaturile si de la coltul blocului, pretul conta mai putin. In ultima vreme este insa din ce in ce mai atent. Ii sporeste atentia atunci cand in apropiere exista un magazin care face parte dintr-un lant. Am intalnit consumator care facea comparatie intre noi si hypermarket, nu mai stia clar unde a vazut si care era pretul, era insa sigur ca la hypermarket pretul este mai bun.

Spuneati mai devreme ca pretul trebuie sa fie corect...

Uneori a fi corect la pret este imposibil. Pornim din start cu un handicap. Ma refer aici la preturile de achizitie. Multe companii livreaza astazi pe traditional la preturi superioare celor cu care livreaza la marile magazine. Da, suntem mici si nu avem forta de achizitie a unei retele mari. Chiar daca aplicam aceiasi marja cu acestia, pretul nostru va fi mai mare. Spre exemplu noi cumparam de la Albalact laptele Zuzu 1,5% grasime la 4.40 lei (cu TVA inclus) in timp ce la raft, la Shop&Go, produsul costa 4.22 lei. Daca aici aplicam un adaos doar de 5% ajungem la 4.62 lei, adica cu 10% mai mult decat pretul de vanzare din Shop&Go.

Sa va mai intreb daca exista facilitati de pret sau oferte speciale destinate traditionalului?

Nu. De foarte multe ori se intampla ca ofertele lansate catre traditional sa nu merite efortul. Producatorul sau distribuitorul este cel care stabileste cand incepe promotia la un produs si pe ce canal. De multe ori, dar nu este o regula, incep cu magazinele traditionale, duc o campanie agresiva cu cantitati minime la comanda, incearca promotii. Saptamana urmatoare in cash&carry poti avea mari surprize, unde mai pui ca nu trebuie sa cumperi o anumita cantitate. Solutia en gros care nu trebuie ratata de micii comercianti este una din solutiile salvatoare in astfel de cazuri. Diferentele de pret pot fi si de ordinul zecilor de procente. Aici nu vorbim de piata neagra, vorbim de comert civilizat care se face la vedere cu tot ce inseamna documente perfect legale. 

Credeti ca astfel de situatii afecteaza relatia comerciant-furnizor?

Categoric. Apare o anumita tensiune. Aici vreau sa aduc in discutie faptul ca multi dintre furnizori nu fac diferenta intre marfa de acelasi tip livrata catre hypermarket si magazinul traditional. Motivul este pretul la care furnizorul considera ca trebuie sa vand. Acel pret „recomandat" pe care il intalnim tiparit pe unele produse. Este imposibil sa pastrez la raft toate preturile recomandate. Ar insemna de multe ori sa nu faci profit. Sunt produse care au un regim special de pastrare, inclusiv temperatura controlata. Adaosul de multe ori este de 10-12%. Daca acel produs va fi achitat cu bonuri valorice sau cu cardul (comisionul de decontare poate fi si de 1,5% la unele banci) iar energia electrica folosita pentru pastrare poate mai inseamna 1% ma intreb de multe ori daca merita comercializat acest tip de produse. Este o intrebare la care ar trebui sa se gandeasca serios cei ce livreaza astazi pe traditional. Pentru unele companii un punct de vanzare conteaza la distributia numerica. Nu suntem insa ajutati deloc, iar unii se mira ca anumite categorii de produse dispar din traditional. Daca in raft ai facut greseala sa pui alt pret de vanzare decat cel recomandat, vei avea o imagine proasta in fata clientului. Clientul nostru spuneam mai inainte este pensionarul care intelege sau nu, ce inseamna pret RECOMANDAT.

In ultimii ani, la usa comerciantului traditional, ajung reprezentanti de vanzari care de multe ori nu sunt seriosi, care cred ca o vanzare se incheie atunci cand au aruncat marfa in curtea clientului. De cele mai multe ori reprezentantul este inlocuit, noul venit ajunge in teren si nu cunoaste situatia, avem intarzieri in rezolvarea problemelor aparute, datorita acestor schimbari frecvente apar situatii in care suntem blocati la livrare. Informatia care ajunge la conducerea companiei, prin intermediul agentului de vanzari este de multe ori eronata sau cosmetizata in favoarea reprezentantului sau a directorului zonal, acoperind astfel neputinta, neseriozitatea sau indiferenta fata de client. Se practica ,,daca merge". Din pacate.  

Dar, cu toate astea sunt furnizori care ne-au descoperit, care au vazut in noi un partener serios si cu care colaboram foarte bine de ani buni.

Unde se greseste?

Multe companii par sa fi pierdut legatura cu comertul traditional. Perfect adevarat, marile magazine vand. Dar in Romania comertul traditional reprezinta in continuare peste 40% din piata. E trist sa vezi ca nu exista strategii pentru un segment atat de important.

In acelasi timp asemenea lucruri te fac mai puternic. Avand la dispozitie un minim logistic, putem si suntem obligati sa gasim solutii pentru a inlocui furnizorii de acest gen. Cred ca pot fi inlocuiti cu succes daca vrei si cauti solutii. Cautand si informandu-te descoperi de fapt preturi avantajoase la acelasi tip de produs pe care greu le poti obtine de la producator fie si cu contract ori conditii comerciale negociate. Politica comerciala care vizeaza comertul traditional nu este tocmai cea pe care noi putem sa o acceptam. De aceea cautam si vom cauta.

Aveti companii mari cu care nu lucrati?

Da. Iar un exemplu poate fi chiar o companie din industria bauturilor racoritoare. Oferta lor de pret pentru traditional este mult mai mare decat pretul la care putem cumpara azi, aceleasi produse, din en-gros.

Ce avantaje ofera aprovizionarea din en-gros?

Se spunea acum cativa ani ca piata en-gros este in cadere libera. Au trecut poate unii dintre ei prin momente dificile dar s-au adaptat. Au diversificat sortimentatia iar acum o astfel de sursa pe langa pret ofera produse care in marile lanturi nu se gasesc. Poti gasi de exemplu la un pret sub 1.50 bauturi racoritoare la 3l, cu asta poti atinge concurenta. 

Poate fi Bulgaria o sursa de aprovizionare alternativa?

A fost, este, va fi si va ramane. Atata vreme cat vor fi diferente de pret care sa permita acest lucru, daca legal este posibil, de ce nu. In en-gros-ul bucurestean ajung zilnic camioane de la distante impresionante, din toate colturile tarii. Noi nu trebuie decat sa trecem Dunarea. Se pot aduce produsele marilor companii din Bulgaria sau Ungaria, pot fi aduse branduri private care sa faca diferenta. Avem produse de panificatie de exemplu pe care le comercializam cu mare succes, sunt  livrate zilnic si sunt produse in Bulgaria pentru piata bucuresteana. Lucrurile stau chiar foarte bine, vindem, preturile sunt corecte.

Produsele din Metro Bulgaria ofera pentru multi o sursa de diferentiere. Sunt acestea mai atractive ca pret?

In Metro Ruse putem gasi o gama larga de produse pe care noi comerciantii traditionali le putem achizitiona la preturi foarte bune. Produsele lactate sunt demne de luat in seama: calitate si pret bun. Apoi conservele de legume. Bulgaria este cunoscuta ca un producator de conserve de calitate. Sunt producatori internationali de bauturi racoritoare care in Bulgaria au o gama mult mai diversificata de produse decat la noi. Puternic dezvoltati sunt si pe segmentul sucurilor naturale; unul dintre producatorii cunoscuti este la Plovdiv, produce si o gama larga de conserve la o calitate superioara.

Exista retineri din partea clientilor in fata unor produse straine?

Un lucru care poate influenta consumatorul este etichetarea frontala. Este de preferat sa se evite inscriptionarea cu nume bulgaresti pentru ca se observa o retinere din partea clientilor in fata acestor produse.

Pe o piata matura diferentierea se face si prin calitatea serviciilor. Ce ofera aici Clic Market?

In comert serviciile care se vad si sunt apreciate sunt cele oferite de angajati: un zambet larg, o forma de salut, un ajutor informativ despre produs. Incepand cu 2006 - 2008 nu exista posibilitatea selectarii personalului care intra in contact cu clientul decat in mica masura. Lucrurile s-au mai asezat pana la inceputul expansiunii marilor lanturi care au invadat Bucurestiul.

Incercam apoi sa avem continuitate la raft, produse proaspete si diversitate. Monitorizam zilnic termenele de valabilitate. In fiecare an se igienizeaza punctul de lucru, la cinci ani de la inaugurarea unui magazin il modernizam: reasezam rafturile si incercam diverse metode de iluminat interior. In magazinele noastre clientul poate plati cu cardul bancar, cu bonuri valorice sau cu bonuri cadou.

Sunteti nemultumit de politica bonurilor de masa

Da si v-am spus de ce. Pentru consumator sunt importante; pentru noi paguba clara. Procentul platit pentru decontarea bonurilor este de multe ori mai mare decat adaosul comercial la produsele de baza. Vorbim de un procent minim de 3.5 - 4%. In functie de tipul de tichet si de emitent putem avea surpriza ca decontarea poate sa ajunga in unele cazuri pana la 8%. Nu-ti poti permite sa vinzi produse, mai ales de volum la care sa ai un adaos mai mic de 8%. Sunt produse pe care nu-mi doresc sa le vand primind tichete valorice.

Aveti magazine unde ati introdus automate de cafea. De ce? Poate fi acesta un punct de atractie?

Vanzarea de cafea este un punct serios de atractie. In ultima perioada consumul de cafea naturala a crescut. Incercam in magazinele in care spatiul ne permite sa instalam astfel de aparate, atat cu cafea solubila cat si naturala.

Magazinul din parcul de birouri METAV include si o unitate proprie tip Gastro. Ce inseamna acest sistem de catering?

Pentru noi a fost o reteta castigatoare. Un format de magazin, aproape de birou, in care clientul gaseste tot ce ii trebuie. Meniurile sunt proaspete, preparate zilnic chiar in incinta, in laboratorul propriu (aici). Totul poate fi consumat pe loc, intr-un salon special amenajat. Cei care doresc, pot lua mancarea la pachet. Avem situatii in care asiguram masa pentru participantii la diferite cursuri sau seminarii organizate de companiile din zona. O solutie complexa si aparte, prin diversitate, calitate si pret. 

O unitate intr-un parc de birouri poate echivala cu un punct de vanzare en-gros?

Da. Exista astfel de articole pentru care clientii ne solicita factura fiscala pentru decontare. Sunt produse din categoria articolelor de curatenie (detergenti, solutii de curatat, prosoape de hartie, etc) dar si consumabile sau produse alimentare, gen cafea, racoritoare, apa minerala, folosite nu pentru revanzare ci mai mult pentru ocazii, curatenie, protocol, etc.

Piata Bucurestiului devine tot mai aglomerata. Concurenta vine din partea marilor magazine sau din partea formatului de proximitate?

Marile magazine sunt tot mai prezente. Sunt o amenintare, insa se poate dezvolta o afacere sigura atata vreme cat nu vin ,,la doi pasi" de tine. Concurenta adevarata, cea care face ca lucrurile sa devina serioase este cand magazinul unui lant international este in imediata apropiere.  

Magazinul din Camil Ressu 68 are in vecinatatea sa un Mega Image.

Da. Un Shop&Go deschis recent. In iunie 2012 cand noi am deschis in bulevardul  Camil Ressu 68, in zona nu existau spatii comerciale libere. Credeam ca va mai dura ceva vreme pana sa se elibereze un spatiu, desi in conditiile economice actuale totul este imprevizibil. La nici 8 luni de la deschidere, un lant de farmacii a eliberat un spatiu. A facut posibila astfel aparitia unui concurent sanatos, cu strategii si sortimentatie clara, pe un format adaptat acelei zone. La momentul deschiderii lui, majoritatea clientilor au fost tentati sa mearga sa cumpere de la concurenta. Poate din curiozitate sau poate datorita preturilor. In prima saptamana vanzarea ne-a scazut cu 25%. La panificatie a fost dramatic. Scadere de 88%. La fiecare deschidere a unui magazin Shop&Go este stiuta promotia din zona de panificatie: franzela 365 la 0.90 lei; la o franzela cumparata se oferea una gratuit.  

In timp insa clientii au inceput sa inteleaga ca nu sunt diferente mari de pret mai ales ca am incercat la multe din produse si in mod special la produsele de baza sa pozitionam pretul in functie de concurenta, astfel incat clientul sa nu mai fie nevoit sa mearga cateva sute de metri pentru acele produse. Noi in schimb avem o gama de produse care nu se gasesc in acest lant. Fiind franciza nu se pot misca si nu pot schimba sortimentatia in functie de zona. Aici noi suntem mai flexibili. In plus, avem si o aprovizionare mai rapida, astfel ca nu avem epuizari de stoc. Incercam pe cat posibil in perioada calduroasa sa avem racoritoarele, apele si vinurile la temperaturi optime, la concurenta nu sunt alocate suficiente rafturi frigorifice.

De ce revin clientii?

Este foarte greu de spus, uneori cred ca nu vor sa mearga in alt loc daca sunt siguri ca vor gasi preturi si produse care sa merite. Acest tip de client il castigi foarte greu si il pierzi repede. Grija fata de igienizare si felul cum sunt serviti conteaza. Uneori la un Shop&Go nu esti primit ca la magazinul din colt, spun asta pentru ca expansiunea obliga marile lanturi sa angajeze tineri fara experienta care nu sunt pregatiti temeinic pentru comert. In prima faza clientul ajunge la un magazin de acest gen din curiozitate, apoi identificand avantajele si dezavantajele intelege ca poate cumpara o parte din produse si de la noi, de multe ori fiind surprinsi de sortimentatia ,,altfel''. Daca peste astea se mai adauga si faptul ca uneori la raft nu gasesti produsele dorite din cauza fluxului din aprovizionare atunci putem spune ca nu ne ramane decat sa rezistam si vom coabita linistiti.

Ce cauta clientul cand schimba un magazin?

Clientul cauta diversitate. Diversitate pe care, in cazul de fata, la un magazin Shop&Go o regaseste in sortimentatia de brand privat cu care a obisnuit consumatorul. Sunt consumatori care ne-au declarat ca merg sa cumpere de la Shop&Go pentru ca brandurile private comercializate sunt calitative, ofera incredere si siguranta. Consuma un produs constata ca este calitativ, urmatoarea achizitie o va face din acelasi magazin sau din unul care sa faca parte din aceiasi retea. Pentru un comerciant traditional, brandurile private pot fi o amenintare. 

Daca brandurile private pot fi o amenintare pentru un comerciant traditional, nu va tenteaza sa va dezvoltati un brand propriu?

Ma gandesc sa pun la cale daca este posibil un gen de cooperativa. O asociere alaturi de mai multi comercianti traditionali care sa doreasca acest lucru si sa vada oportunitatea. Daca asta este posibil o voi face. Am avut o prima discutie cu un comerciant din tara destul de serios. Cred ca va trece ceva timp pana cand sa finalizam favorabil, dar totul este posibil.

Bucurestiul este sub asediul francizelor. Un format la moda, care castiga teren. Nu va tenteaza intrarea intr-o franciza?

E un scenariu pe care l-am luat in calcul in masura in care va fi vorba de o propunere serioasa, cu avantaje de ambele parti.

Vi s-au facut propuneri de intrare intr-o franciza?

Ce am primit pana acum sunt doar propuneri ,,la coltul blocului'', total neinteresante. Prima propunere a fost acum doi ani: un lant de magazine care clasifica magazinele CLIC in functie de suprafata. Urma sa platim o taxa ce crestea proportional cu suprafata!! Acum stiu ca platesc sa devi partener. E foarte adevarat ca suma este de o suta de ori mai mica, dar platesc. O alta propunere a venit din partea unui lant care acum nu mai activeaza. Inainte de toate discutiile trebuia sa completez un formular in care ni se solicitau date ce nu cred ca aveau legatura cu un parteneriat. Ultimele propuneri nu sunt decat la nivel de discutie.

Credeti ca aceste oferte sunt corecte si viabile pe termen lung?

Cu siguranta sunt situatii cand ofertele sunt concrete si viabile, am mai auzit. Trebuie ales partenerul cu multa grija si atentie. Daca viitorul partener activeaza in alte zone din tara sau strainatate este bine de stiut cat de bine gestioneaza afacerea, de cate ori a schimbat strategia. In relatia cu francizorul important este si portofoliul de branduri private pe care le poate comercializa un magazin traditional.

Va apropiati de zece ani de prezenta activa pe piata capitalei. Ce planuri de viitor aveti?

Comert, comert, comert. Imi doresc si vreau sa fac comert. In viitor incerc sa fiu mult mai informat. Pun accent pe reducerea cheltuielilor de orice natura dar in mod special pe reducerea costurilor cu energia electrica. Am in plan ca pana la sfarsitul anului sa folosim iluminat pe baza de leduri in toate locatiile. Vom reamenaja magazinul din Camil Ressu 12, ne propunem sa avem acelasi format ca si in Camil Ressu 68. Doresc sa introducem in sortimentatia noastra produsele naturale si bio, ceaiurile gen plafar, produse traditionale din zone precum Marginimea Sibiului, cereale naturale si patiserie calda. Daca se poate si unde ne permite spatiul vom incerca sa achizitionam cuptoare de patiserie.

Pregatim o surpriza clientilor nostri din Bucur 18 undeva spre finalul anului, noi speram sa fie placuta.

Andreea Tomescu

 

 

 

 

 

 

 


Toate actualitatile