English Romana
SONDAJ

Exista coruptie in retailul modern?

  • Da
  • Nu
  • Nu stiu
Ajax Loader

Voteaza daca vrei sa vezi rezultatele!

La Judecata de Apoi a buyerilor: Cand trasabilitatea sta intr-o biata virgula

06/11/2017 18:39

Gusturi Romanesti, fara doar si poate unul dintre cele mai cunoscute branduri private inspirate din gastronomia romaneasca, este departe de mult ravnita maturitate. Dupa opt ani de prezenta activa in prima linie a retailului modern si doua magazine de brand deschise in premiera nationala, strategia brandului este in continuare neclara. Partial, derapajele inregistrate in ultimii ani au fost rezolvate, renuntandu-se la abordarile de tip entry level. Aparent, pozitionarea actuala tinde spre un mainstream superior, existand insa si abordari de tip premium. Privita prin prisma preturilor de vanzare, strategia impusa de buyerii Mega Image nu are o explicatie logica, nu de putine ori diferentele fiind mult peste media pietei. De acord, vorbim de produse unice, cu oarecare valoare adaugata. Chiar si asa, scenariul nu prea sta in picioare, lipsind acea poveste capabila sa influenteze favorabil decizia de cumparare si chiar, de ce nu? sa stoarca o lacrima. Cumparatorul vrea informatie, vrea transparenta. Vrea sa stie de unde vine materia prima, unde si cine se afla in spatele produsului. Astazi, pentru brandul privat Gusturi Romanesti, calcaiul lui Ahile il reprezinta trasabilitatea. E greu de crezut ca buyerii Mega Image nu au aceasta informatie. Si totusi, ascund in continuare identitatea furnizorilor, ca un copil ce tine ca la ochii din cap la jucaria favorita. Vorbim de diferentiere si ne dorim un cumparator educat si atent la detalii, gata oricand sa bage mana adanc in punga pentru un produs cu valoare adauga. Si totusi, il privam de o transparenta  minima si necesara, lasand voit in ceata detaliile legate de originea produselor si a materiei prime.

 

Sa iesim un pic din tiparul acestei rubrici si sa incercam o scurta analiza pe text, la un produs unic in acest moment sub un brand privat romanesc: cas proaspat din lapte de capra. Textul cu care marketingul Mega Image incearca sa isi convinga cumparatorii, desprins parca din basmele romanilor, ne aduce aminte de scenariul celor 10.000 de familii de albine din Dobrogea, scenariu ce a facut istorie in primii ani de existenta ai brandului. Am extras din textul Mega Image urmatoarea propozitie:

„Casul din lapte de capra Gusturi romanesti este preparat dupa o traditie pastrata din tata in fiu in zona Marginimii Sibiului...”

Incercarea puerila de trasabilitate nu are nici cea mai mica legatura cu produsul in sine ci cu traditia prepararii, aceasta fiind „pastrata din tata in fiu in zona Marginimii Sibiului”.

Daca, acelasi cas din lapte de capra ar fi fost produs cu adevarat in Marginimea Sibiului, era suficienta o banala virgula:  

„Casul din lapte de capra Gusturi romanesti este preparat dupa o traditie pastrata din tata in fiu, in zona Marginimii Sibiului...”

Trasabilitatea produsului in acest caz este evidenta, ducand direct spre zona de productie.

 

 

Haideti sa mai facem o paranteza si sa venim cu un al doilea exemplu, de la acelasi producator aradean: cas proaspat din lapte de oaie. Si acest produs este unic, fara rival in lumea brandurilor private. Textul propus de marketingul Mega Image suna asa:

„Oierii din zona Sibiului, care cunosc cele mai bune pajisti inverzite, unde le place mioarelor sa pasca, sunt neintrecuti in a transforma laptele proaspat si gustos de oaie in cas proaspat, nesarat, cu aroma dulceaga, specifica laptelui de oaie”. Trimiterea catre pajistile inverzite din zona Sibiului mizeaza pe un detaliu subtil. Acelasi detaliu intalnit in povestile LaDorna, cu vacutele care pasteau in aerul pur al muntilor. Asta pana cand LaDorna nu si-a dat cu stangul in dreptul, importand si imbuteliind lapte adus direct din Polonia. Pentru un produs lactat, zona de colectare a laptelui este extrem de importanta, putand da acea multravnita nuantare a gustului. Cumparatorul insa trebuie sa aiba acces la informatii corecte si sa ia decizia de cumparare in cunostinta de cauza. In cazul casului proaspat din lapte de oaie incadrarea mesajului de pe ambalaj drept unul de tip greewashing este mai mult decat evidenta.  

 

Revenind la produs, sunt necesare cateva completari. Casul din lapte de capra sub brandul privat Gusturi romanesti nu este produs in Marginimea Sibiului ci la sute de kilometri distanta. Un detaliu care in final poate influenta – sau nu - decizia de cumparare. Posibil ca pentru unii cumparatori locatia sa nu aiba nicio importanta. In definitiv, vorbim de un produs unic in piata. Alegerea insa trebuie sa le apartina.

Nu exista asadar o trasabilitate a produsului. Sintagma „Produs in Romania” este mult prea vaga pentru un brand privat de talia brandului Gusturi romanesti. Singurul indiciu este stampila ovala a producatorului. Cati cumparatori stiu insa ca sub codul respectiv se afla unitatea de productie din Socodor – Arad. Nici la capitolul materie prima nu exista trasabilitate. Ar fi fost poate prea frumos sa aflam ca laptele a fost colectat din Marginimea Sibiului. Din pacate nu stim nici macar daca laptele este romanesc. Sa fim bine intelesi, fiind vorba de un brand privat vina pentru absenta informatiilor se datoreaza retailerului. Buyerul Mega Image este cel care stabileste standarul de produs si, impreuna cu marketingul, decide ce informatii apar pe ambalaj.

 

De ce atata secretomanie, intr-o totala lipsa de respect fata de cumparator?

Numele companiei producatoare imprimat pe ambalajul unui brand privat se poate transforma in reclama. Producatorul devine cunoscut, clientii ii apreciaza produsele. Parteneriatul de brand privat il propulseaza, cifra de afaceri ii creste. Lumea il cunoaste si il cauta. La fel si concurenta. Ori un producator cunoscut, confruntat cu o cerere in crestere pentru produsele sale poate emite pretentii. Un pret mai bun, un termen de plata mai scurt, alte conditii comerciale. Din acel moment retailerul incepe sa piarda controlul. Cu alte cuvinte, producatorul nu mai poate fi manevrat la fel de simplu. Lucrurile nu se opresc insa aici. O cerere in crestere poate contribui la dezvoltarea producatorului. Mai multe contracte, branduri diferite, tehnologii noi de productie si, implicit, mai multe produse similare, sub diferite branduri. Diferentierea fata de concurenta incepe sa se clatine. Presiunea pe pret se accentueaza, retailerul fiind obligat sa-si diminueze marja. Iar castigul retailerului devine tot mai subtire. La un asa scenariu sumbru, mai conteaza oare respectul fata de cumparator?

ec. Florin Frasineanu

 

Va recomandam sa cititi si:

Gusturi romanesti - Cosmetizare prin publicitate. Cu ce pret? - 09/08/2012

Care este strategia actuala a brandului Gusturi Romanesti? - 21/04/2015

 

 

 


Toate actualitatile